In primul rand, vreau sa-i multumesc lui Grapefruits pentru ca a mentionat cartea pe blogul ei. Mi-a facut o placere deosebita sa o citesc, chiar daca este o carte trista (ma rog, subiectul este trist, cartea este scrisa intr-un stil foarte optimist, as putea spune), Cu atat mai mult cu cat finalul este aproape dezvaluit de la inceput, fiecare pagina este o poveste care, nu stiu, am vrut sa spun ca ne face sa ne impacam cu sfarsitul, putin cate putin, insa de fapt eu as putea spune ca eram deja impacata: stiind sau banuind finalul, poti savura mai mult povestea, odata ce curiozitatea de a ajunge la ultima pagina dispare.
Ideea de a privi fiecare zi cu alti ochi si de a pretui fiecare clipa nu e neaparat noua, insa transpusa in imaginatia unui copil capata o greutate aparte, la fel si relationarea cu divinitatea.
De citit cand aveti dispozitie de o carte de doar cateva zeci de pagini, mult mai incarcate de semnificatie decat multe dintre cele de sute de pagini.
Buna:) Sa stii ca ai mare dreptare, mai ales cu ultima fraza.Si mi-e mi-a placut cartea ft mult, am citit-o intr-o dupa-masa :).La multi ani blogului tau btw:*
RăspundețiȘtergereHello si tie. Ma bucur ca imi impartasesti parerea despre carte. Citesc multe, dar destul de rar simt nevoia sa si scriu despre ele.
ȘtergereSi... mersi mult de urare.